O poveste emoționantă din cartea ”Cele 7 Deprinderi ale Persoanelor Eficace” de Stephen Covey

Foto credit: Gabriela Ferreira (Flickr)

Foto credit: Gabriela Ferreira (Flickr)

Paradigmele noastre, corecte ori incorecte, stau la baza atitudinilor şi comportamentelor noastre şi, în ultimă instanţă, la baza interrelaţiilor noastre sociale.

Îmi amintesc o mini-schimbare de paradigmă trăită într-o duminică dimineaţa într-un metrou, la New York. Şedeam cu toţii liniştiţi — unii citeau ziarul, alţii erau pierduţi pe gânduri sau se odihneau cu ochii închişi. Scena era calmă şi paşnică.

Dintr-o dată au intrat în vagon un bărbat cu copiii lui. Copiii erau atât de zgomotoşi şi de agitaţi încât climatul s-a schimbat instantaneu. Bărbatul s-a aşezat lângă mine şi a închis ochii, părând să ignore ce se întâmplă în jurul lui. Copiii ţipau, aruncau cu diverse obiecte, se repezeau chiar să smulgă ziarele din mâinile pasagerilor.

Erau insuportabili. Şi totuşi, omul de lângă mine nu se mişca.

Era greu să-ţi stăpâneşti iritarea. Nu-mi venea să cred că îşi lăsa copiii să  se dezlănţuie în halul acela din simplă nesimţire, fără să intervină, fără să-şi asume vreo responsabilitate. Era limpede că toţi călătorii se simţeau la fel de iritaţi. Aşa că, înarmat cu o neobişnuită răbdare şi reţinere, m-am întors spre el şi i-am spus: „Domnule, copiii dumneavoastră deranjează pe toată lumea de aici.
Nu îi puteţi domoli puţin?”

Bărbatul şi-a ridicat privirea, ca şi cum abia în clipa aceea realiza situaţia, şi spuse încet: „O, aveţi deplină dreptate! Ar trebui să intervin… tocmai ne întoarcem de la spital, unde mama lor a murit în urmă cu un ceas. Mă simt cam pierdut şi cred că nici ei nu mai ştiu pe ce lume sunt.”

Vă puteţi imagina ce am simţit în clipa aceea? Paradigma mea s-a schimbat instantaneu. Brusc, am văzut lucrurile într-altă lumină; şi pentru că am văzut  altfel, am şi gândit altfel, am simţit altfel, m-am comportat altfel. Iritarea mi-a dispărut ca prin farmec. N-a trebuit să-mi controlez nici atitudinea, nici comportamentul: mi se umpluse inima de durerea omului de lângă mine.

Comandă online cartea „Cele 7 Deprinderi ale Persoanelor Eficace” de Stephen Covey

Simţeam cum se revarsă din mine, valuri, valuri, simpatia şi compasiunea. „Soţia dumneavoastră a murit chiar acum? Vai! Ce rău îmi pare! Cum s-â întâmplat? Vă pot fi de vreun ajutor?” Totul se schimbase într-o clipită.

Mulţi trec printr-o asemenea mutaţie paradigmatică a felului lor de a gândi  — de pildă în cazul unei grave crize existenţiale când, dintr-o dată, scara lor de valori le apare în cu totul altă lumină, sau când intră într-alt rol, cel de soţ ori de soţie, de părinte sau bunic, de manager sau de leader.

Am putea încerca săptămâni în şir, luni şi chiar ani de zile să ne modificăm atitudinile şi comportamentul prin metodele Eticii Personalităţii, fără a face nici un pas în direcţia unei schimbări — fenomen care survine spontan din momentul în care privim lucrurile „cu alţi ochi”, dintr-o perspectivă diferită.

Reclame

Un gând despre &8222;O poveste emoționantă din cartea ”Cele 7 Deprinderi ale Persoanelor Eficace” de Stephen Covey&8221;

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s