Fragment din romanul „Eu sunt femeie” de Maria Cristiana Tudose
Pentru fata mea, Maria
Am să-ţi scriu ceea ce nu ţi-am mai spus vreodată: îmi este teamă de ziua în care vei pleca. Deși rareori ţi-am spus, tu meriţi ce este mai bun. Nu neapărat pentru că ești fata mea, ci pentru că sunt sigur că te vei transforma într-o femeie frumoasă.
Datoria mea este să te corectez, să te învăţ, să te sprijin și să-ţi atrag atenţia atunci când greșești. Tu să mă ierţi dacă de multe ori sunt prea pretenţios și nu văd câte lucruri bune faci. Tu să mă ierţi dacă nu te-am îmbrăţișat prea des, dacă rareori ţi-am sărutat fruntea și nu ţi-am arătat iubire. Noi, taţii, avem un rol extrem de complicat: suntem bărbaţi, nu ne pricepem la sentimente, dar știm să iubim cu adevărat. Suntem prima iubire din viaţa unei femei și rolul nostru este să o îndrumăm cât mai bine!