Volumul II „Amintiri din Viitor” de Andreea Russo. Recenzie GoodRead.ro și Citate

amintiri-din-viitor-andreea-russo

Volumul II „Amintiri din viitor” de Andreea Russo. Fotografie de Andreea Grădinaru.

După ce am citit primul volum din „Amintiri din viitor”, am sfârșit într-un ocean de lacrimi, simțeam cum mă las purtată de valurile unei suferințe pe care am trăit-o împreună cu personajele.

Andreea Russo e una din autoarele mele preferate, o tânără frumoasă cu o minte la fel de frumoasă, care a reușit să creeze un univers în care m-aș refugia pentru totdeauna.

Al doilea volum din „Amintiri din viitor” m-a primit cu același stil al autoarei, și, deși cărțile sunt scrise la un interval nu chiar lung de timp, am observat o evoluție sublimă în ceea ce am citit. Nu știu care dintre volume mi-a plăcut mai mult; diferă foarte mult unul de celălalt. Dacă primul volum este unul simplu (dar deloc simplist), cea de-a doua carte m-a surprins printr-o acțiune mult mai complexă și detaliată, care, evident, m-a cucerit.

Comandă trilogia „Amintiri din viitor” pe Libris.ro (Livrare Gratis în România) sau Bestseller.md (Livrare Gratis în Republica Moldova).

În acțiune apare Milena, sora geamănă a Ameliei, care, la începutul volumului se preface a fi ea. Aflăm că Mir trăiește, deoarece nu s-a mai urcat în avionul care urma să se prăbușească, dar e lipsit de amintiri. Și ce faci atunci când tot ce ai e un prezent neclar? Ce faci când toate amintirile tale sunt aruncate într-un geamantan prăfuit? Amintiri din viitor II mi-a răspuns la majoritatea întrebărilor din volumul I, dar mi-a ridicat alte nelămuriri, nelămuriri pe care sunt sigură că Andreea le va dizolva în ultimul volum al trilogiei.

„Amintiri din viitor” II e un volum complex, detaliat, încurcat, cu întâmplări care nu se desfășoară în ordine cronologică, lucru care mi-a plăcut la nebunie. Am mai spus-o de câteva ori, mie nu-mi plac cărțile plate, care îmi oferă totul pe tavă. Îmi plac cărțile care te fac să meditezi, cărțile în care bucățile de acțiune sunt piese de puzzle și tu trebuie să le pui cap la cap. Volumul Andreei Russo este chiar acest gen de roman, un roman care te face să te gândești și răzgândești, un roman care, în timp ce închide ușa unui mister, o deschide pe alta.

„Amintiri din viitor” este o serie sublimă, iar evoluția autoarei este de apreciat. „Amintiri din viitor” II este un volum antrenant, scris unic, care te pune pe gânduri, un roman despre pierdere și regăsire. De cele mai multe ori, când ne pierdem pe noi înșine, ne regăsim în persoana de lângă noi. Andreea Russo mi-a dovedit, încă o dată, că scrisul frumos vine din inimă, vine din fiecare lacrimă scursă pe obrazul rozaliu.

Recomand „Amintiri din viitor” tuturor celor care vor să se regăsească. „Amintiri din viitor” II e pentru cei care adorm plângând în noapte, pentru cei care încă mai speră și încă mai cred.

— Arianna Suduc, editor GoodRead.ro

CITATE DIN CARTE


„Înainte să spui ce simți, asigură-te că simți.”

„De multe ori, atunci când vrei să construiești ceva nou, e nevoie să te speli de tot ce-i vechi, de acea povară.”

„Adevărul e că nu te poți forța să îndrăgești ceea ce îți e străin, căci ne îndrăgostim de noi, de oamenii care seamănă cu noi, de tot ce ne caracterizează.”

„Într-atât de absent de la propria viață am fost, încât am permis să fiu utilizat drept decor.”

„Te rog să te oprești, să mă aștepți, dar nu o faci, procedezi corect. Atunci când te rog să mă săruți, nu mă săruta. Te rog să mă îmbrăţişezi, nu, tu nu mă îmbrăţişa. Te rog să mă privești. Nu privi, fii orb! Te rog să mă asculți, fii surd. Te rog să îmi vorbești, fii mut. Nu am nevoie de răspuns la o rugăminte, căci dacă nu vrei să mă aștepți, să mă privești, să mă săruți și să mă îmbrățișezi, să nu o faci, pentru că, în cazul în care tu ai să mă rogi să te aștept, eu voi merge înainte, iar când vei dori să mă săruți, îmi voi ascunde buzele. Voi fi oarbă, surdă și mută când mă vei ruga contrariul, la fel ca tine, din motiv că, asemenea ție, nu am dorință. O reciprocitate adesea se transformă în obligație, o plăcere se transformă în dezgust, o relație se transformă în trecut. E normal să-ţi iei rămas-bun de la un om în cazul în care tu ai decis să mergi spre est, iar persoana cealaltă spre vest. Un rămas-bun reciproc? Cel mai frumos cadou pentru o relație care s-a născut din reciprocitate.”.

„Nu cred că avea să mă observe dacă nu aș fi ignorat-o.”

„Nu mă interesa trecutul, trecutul trece, la ce mi-ar folosi ceva expirat?”

„Imaginați-vă, e iarnă, frig, lângă o intersecție se află o cafenea. Vă aflați la etajul doi, priviți fluxul de automobile, trecătorii ce așteaptă să se aprindă culoarea verde la semafor pentru a traversa strada. Cât de mult se aseamănă acest semafor cu viața de zi cu zi, mereu așteptăm să se facă verde pentru a îndrăzni să trăim așa cum ne dorim. Însă nu se aprinde nimic, nici semafor nu există, nici flux de mașini, doar niște fluxuri de principii, frici, condamnări. Așteptăm culoarea verde a semaforului, când de fapt semaforul suntem noi, iar culoarea verde reprezintă curajul de a îndrăzni. Ce lume ieftină, ne este frică de propria viață.”

„Doar printre oameni ne simțim cu adevărat singuri.”

„Trecutul doare atâta timp cât nu suntem mulțumiți de prezent.”

„Ori de câte ori privesc cum floarea se desface pe creanga pomului, îmi amintesc de tine, de primăvara sufletului meu.”

— Alungă-mă din sufletul tău, dacă nu mă poți lăsa să plec. (Amelia)

Comandă trilogia „Amintiri din viitor” pe Libris.ro (Livrare Gratis în România) sau Bestseller.md (Livrare Gratis în Republica Moldova).

Anunțuri

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s